Despre Brusturet veti gasi pe internet multe cuvinte frumoase, spuse de cei care-si deapana nostalgici amintirile vremurilor mai vechi, vremuri in care romanul ori avea mai mult bun simt, ori nu avea pet-uri si sticle de tot felul, pe care sa le lase in urma gratarelor facute la repezeala pe marginea apei.

Efectele acestui veritabil manelism turistic slutesc frumusetea locurilor. Iata cum arata acum poiana de langa cabana Brusturet: mormane uriase de gunoi, crengi si tone de rumegus care sufoca si ascund verdele pamantului. Cei curiosi sa admire asemenea peisaje ar fi bine sa stie ca drumul local pe Valea Dambovicioarei, prin cheile Brusturetului, este foarte prost pentru autoturisme, fiind plin de gropi, pietre si noroi. Ar trebui mentionat si faptul ca turistii se pot delecta cu zgomotul puternic si fumul gros raspandite de camioanele pline cu lemn care coboara neancetat din munti.

Strainii spun ca Romania arata precum o fata frumoasa dar nespalata si neangrijita. Nu trebuie sa ne suparam, asta e adevarul !

Fara niciun efort, intr-o buna dimineata, doar privind pe fereastra, am aflat unde se afla mult cautata Elodie, desi a trecut ceva vreme de cand se fac cercetari in tara si aiurea, prin lume... Sa stie lucratorii de la Apa–Canal mai multe decat Dan Diaconescu depre aceasta misterioasa disparitie?!

Daca ar fi sa ne ghidam dupa generoasa inscriptie de pe masivul capac de canal (nu ca cel care s-a rasturnat cu mine, privandu-ma de plecerea de a face plaja, vara trecuta), personajul devenit atat de celebru tocmai prin inexistenta sa fizica, s-ar odihni, totusi, in acest cavou ad-hoc.

Deocamdata, din cate am vazut, nu s-a facut nicio investigatie pentru a testa veridicitatea indiciului... Probabil se asteapta o defectiune la vanele de apa, ca sa faca mai multe treburi in acelasi timp...

Am avut sansa de a surprinde in drive-test, pe traseul Maracineni-Pitesti, un nou si excentric model Logan. Linia caroseriei este in perfecta concordanta cu starea drumurilor. Pozitia soferului ofera o mai buna vizibilitate, volanul este suprainaltat, s-a renuntat si la parbriz pentru a scapa de disconfortul creat la semafor de agasantii spalatori-cersetori. In plus, sistemul de ventilare este 100% ecologic. Tinand cont de dotari, e posibil ca noul model sa castige pariul cu pretul si sa devina cu adevarat o masina populara.

Incet, incet, Pitestiul incepe sa scape de stigmatul lui Adrian Copilul Minune, macar la nivelul reprezentatiilor de pe scenele orasului. Constat cu bucurie ca s-au cam dus vremurile in care „artistii” din categoria asta faceau sali pline la Casa de Cultura a Sindicatelor, iar teatrele amanau spectacole din lipsa de audienta. In ultimii ani, anostul peisaj cultural al orasului ce parea sufocat de manele a inceput sa se mai lumineze.

Am avut si noi, provincialii, sansa de a urmari spectacolele marilor teatre bucurestene (ca teatrul nostru lancezeste in continuare intr-un dulce anonimat), avem chiar si o filarmonica - o mare victorie a normalitatii... In cluburile pitestene a inceput sa se asculte altfel de muzica, unele (Hush) chiar rasfatandu-ne cu spectacole la care nici nu visam pana acum cativa ani. E un inceput bun...

Va amintiti de catelusul care isi legana cu candoare capul in luneta Daciilor stramosesti? S-a lansat o noua moda intre soferii invariabil manelisti: parbrizul decorat abundent cu matanii…
Probabil gandita initial ca o manifestare exterioara a deosebitei credinte a evlaviosului posesor de autoturism, expunerea zecilor de cruci agatate cu ventuza pe mijlocul parbrizului a generat o adevarata competitie. S-a trecut la diversificarea obiectelor spanzurate, practic, orice lucru care se poate agata fiind binevenit.
Vad prin intersectii din ce in ce mai multi indivizi, varandu-si cu greu mecla tampa printre miscatoarele zorzoane, in incercarea de a vedea ce se intampla in trafic… Prin geamul lasat, se aude Guta filosofand pe teoria valorii, desi ar fi trebuit sa inceapa cu teoria cunoasterii (elementare)…
Imbecilii astia ar trebui opriti de politie, ca prea s-au inmultit si sunt un adevarat pericol.
Parazitii, niste clasici in viata, aveau niste versuri care se potrivesc de minune:
„Prostii par facuti pe cale artficiala,
Ca sunt multi, ai dracu’, si n-au nici o boala!”